Cancerul ovarian nu e silentions, e zgomotos", a declarat dr. William Hamilton, coordonatorul studiului. "Problema e ca noi nu stim sa descifram zgomotul. Cancerul ovarian reprezinta 4% dintre toate tipurile cancer la femei, dar are cel rau prognostic", a spus expertul pt Webmd.com.
Studiul si rezultatele sale
Cercetarea cuprins 212 femei cu varste 40, peste 40 ani care fusesera diagnosticate cu cancer ovarian. Acestea au fost comparate cu 1.060 femei sanatoase. Medicii au analizat dosarele medicale ale pacientelor cu un an inainte sa se imbolnaveasca, au facut acelasi lucru, cu persoanele de sex feminin sanatoase. Ei au fost atenti la semnele pe care le-au avut participantele la studiu, in ce perioade.
Astfel, in urma cercetarii, au fost gasite sapte simptome asociate cancerului ovarian:
distensie abdominala;
urinari frecvente;
dureri abdominale;
sangerari post-menopauzale;
pierderea poftei mancare;
sangerari anale;
balonare.
Cercetatorii au calculat ceea ce ei denumesc "valoarea predictiva pozitiva" pt fiecare simptom, adica posibilitatea ca o femeie care prezinta un anumit simptom sa aiba cancer ovarian. semnele au avut valori pozitive predictie scazute - putin 1% - cu exceptia distensiei abdominale, care a avut o valoare 2,5%. "Aceasta valoare inseamna ca o femeie din 40 care prezinta acest simptom are cancer ovarian", a spus coordonatorul studiului.
Cercetand cu atentie, specialistii au descoperit ca trei dintre semnele cancerului ovarian - dureri abdominale, distensie abdominala, urinari frecvente - fusesera raportate cu sase luni inainte diagnostic, s-au asociat in mod semnificativ cu maladie.
Ce e cancerul ovarian?
Cancerul ovarian reprezinta a patra cauza mortalitate prin cancer la femei, facand anual, la nivel mondial, aproximativ 125.000 victime. Cea mare incidenta a bolii e in SUA, Europa Nord, iar cea mica in Africa, Asia. Riscul aparitie creste odata cu varsta, patru din cinci cazuri sunt diagnosticate la persoanele de sex feminin care au peste 50 ani. maladie e diagnostica regula in stadii avansate, aceea rata supravietuire e foarte scazuta, doar 30%.
Cauza care duce la aparitia cancerului ovarian ramane necunoscuta. Exista totusi o serie factori care cresc riscul a dezvolta maladie, precum: varsta, factori genetici, hormonali, obezitatea, infertilitatea, endometrioza, terapiile substitutie hormonala etc.
In ceea ce priveste tratamentul, exista doua optiuni principale utilizate pt cancerul ovarian: metoda chirurgicala, chimioterapia. Radioterapia este, asemenea, utilizata ocazional pt anumite cazuri sau atunci cand nu exista nici un raspuns la alte tratamente. Odata ce diagnosticul a fost pus, urmatorul pas e stabilirea tratamentului cel potrivit pt pacienta.
"persoanele de sex feminin folosesc adesea termenul 'balonare' pt 'distensia abdominala'. In realitate, expertii considera ca distensia e marirea progresiva a abdomenului, in timp ce balonarea e o crestere intermitenta urmata o descrestere", spune dr. Hamilton. In prezent, distensia abdominala nu e trecuta pe lista simptomelor pt cancerul ovarian, aceea, ea nu a reprezentat un motiv care sa trimita persoanele de sex feminin urgent la un control specialitate. Potrivit American Cancer Society, balonarea e unul dintre semnele care persista la persoanele de sex feminin care au cancer ovarian. Daca atunci cand merge la doctor, pacienta spune ca are aceasta problema, atunci specialistul o examineaza, cel probabil ii recomanda un test sange sau o ecografie transvaginala - una dintre cele sigure metode care depisteaza cancerul ovarian.
Potrivit acestui nou studiu, cancerul ovarian nu e deloc "silentios", cum era perceput pana in prezent. "Cred ca acest lucru intareste ceea ce, alte studii au aratat, anume ca exista multe simptome ale cancerului ovarian, ca atat pacientele cat, medicii ar trebui sa stie ele pt a putea depista maladie in stadii incipiente", a declarat dr. Andrew Li, ginecolog in cadrul Cedars Sinai Medical Center, Los Angeles.
Este foarte important sa nu ignori aceste simptome sau altele care iti dau gandit, care persista, sa mergi la doctor pt un control rutina. Poate fi o alarma falsa, dar e mult bine sa previi, nu sa tratezi maladie, recomanda specialistii. In cazul in care cancerul e depistat in stadii avansate, rata supravietuire e foarte scazuta. Aceasta creste insa, ajungand chiar la 70%, daca maladie a fost diagnosticata in faza inceput.
Se afișează postările cu eticheta tratament cancer. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta tratament cancer. Afișați toate postările
duminică, 4 decembrie 2011
Cancerul endometrial
Cancerul endometrial e curabil daca se pun un tratament adecvat in primele stadii ale afectiunii, cand masa tumorala e localizata doar in interiorul uterului. Exista sansetratare , in stadiile mai severe, dar posibilitateaa fi eradicat total e influentatafactori precum: varsta pacientei, starea generala a organismului , a fiecarui organ in parte, alte afectiuni prezente in organism , complexitatea acestora, vechimea afectiunii dar siatitudinea pacientului fataafectiune.
Cancerul endometrial debuteaza printr-o crestere anormala a celulelor endometriale , dezvoltarea unei mase tumorale in interiorul cavitatii uterine. Aceasta masa tumorala se extinde in exteriorul cavitatii uterine. Prin procesulmetastazare cuprinde , sistemul renal, sistemul digestiv, plamanii, ficatul provocand disfunctii renale sitranzit intestinal, dificultati respiratorii, hepatice , biliare.
Endometrul e mucoasa ce captuseste interiorul cavitatii uterine, mucoasa ce e eliminata in fiecare luna prin sangerarile menstruale. Cresterea mucoasei e influentatanivelul estrogenului din organism. Cercetatorii au observat ca femeile cu un nivel crescutestrogen is predispuse hiperplaziilor endometriale , cancerului endometrial. Hiperplaziile endometriale is dezvoltari excesive ale tesutului endometrial, fara a capata dar un aspect malign. In marea majoritate a cazurilor, daca nu is tratate, aceste hiperplazii se transforma in cancer endometrial.
Daca exista sangerari vaginale intermenstruale ori sangerari vaginale dupa instalarea menopauzei e recomandat sa va programati pt un exemen ginecologic. Desi sangerarile vaginale spontane pot fi simptome ale unei afectiuni mai putin severe epreferat dar sa se realizeze consultul ginecologic pt a se pun un tratament corespunzator, indiferentgravitatea afectiunii.
Alte simptome specifice cancerului endometrial is : secretii vaginale albe ori apoase, urinari dificile , dureroase, durere ori crampe localizate in zona pelvina, disconfort si/sau durere in timpul actului sexual, pierdere in greutate inexplicabila, anemie (cauzatasangerari permanente).
Aceste simptome ii vor arata medicului specialist ce investigatii is necesare pt a determina originea lor:
Testul Papanicolau (desi aceasta metoda investigheaza colul uterin se realizeaza , in cazul cancerului endometrial pt a exclude ori confirma extinderea masei tumorale in afara cavitatii uterine)
Biopsia endometriala (este prelevata o probamucoasa uterina pt analizalaborator)
D&C (Dilatatie , chiuretaj – se pun sub anestezie , daca probabiopsie endometriala nu a fost suficienta pt concluzionarea unui diagnostic)
Ecografia transvaginala (permite medicului specialist sa determine starea , aspectul endometrului, sa confirme ori sa infirme existenta unei formatiuni tumorale)
Histeroscopia (permite medicului specialist sa vizualizeze interiorul cavitatii uterine , sa preleveze o probatesut endometrial)
Dupa confirmarea diagnosticuluicancer endometrial, medicul specialist va mai recomanda o serieinvestigatii pt a determina stadiuevolutie al afectiunii, prezenta , localizarea metastazelor (procedura denumita stadializare). Aceste investigatii includ: tomografie computerizata abdominala , pelvina, RMN abdominal , pelvian, radiografie toracica, pielografie intravenoasa (evalueaza functia renala), proctoscopia / sigmoidoscopia (vizualizeaza partea inferioara a intestinului gros), cistoscopia (vizulizarea inveriorului vezicii urinare , al uretrei).
Cancerul endometrial debuteaza printr-o crestere anormala a celulelor endometriale , dezvoltarea unei mase tumorale in interiorul cavitatii uterine. Aceasta masa tumorala se extinde in exteriorul cavitatii uterine. Prin procesulmetastazare cuprinde , sistemul renal, sistemul digestiv, plamanii, ficatul provocand disfunctii renale sitranzit intestinal, dificultati respiratorii, hepatice , biliare.
Endometrul e mucoasa ce captuseste interiorul cavitatii uterine, mucoasa ce e eliminata in fiecare luna prin sangerarile menstruale. Cresterea mucoasei e influentatanivelul estrogenului din organism. Cercetatorii au observat ca femeile cu un nivel crescutestrogen is predispuse hiperplaziilor endometriale , cancerului endometrial. Hiperplaziile endometriale is dezvoltari excesive ale tesutului endometrial, fara a capata dar un aspect malign. In marea majoritate a cazurilor, daca nu is tratate, aceste hiperplazii se transforma in cancer endometrial.
Daca exista sangerari vaginale intermenstruale ori sangerari vaginale dupa instalarea menopauzei e recomandat sa va programati pt un exemen ginecologic. Desi sangerarile vaginale spontane pot fi simptome ale unei afectiuni mai putin severe epreferat dar sa se realizeze consultul ginecologic pt a se pun un tratament corespunzator, indiferentgravitatea afectiunii.
Alte simptome specifice cancerului endometrial is : secretii vaginale albe ori apoase, urinari dificile , dureroase, durere ori crampe localizate in zona pelvina, disconfort si/sau durere in timpul actului sexual, pierdere in greutate inexplicabila, anemie (cauzatasangerari permanente).
Aceste simptome ii vor arata medicului specialist ce investigatii is necesare pt a determina originea lor:
Testul Papanicolau (desi aceasta metoda investigheaza colul uterin se realizeaza , in cazul cancerului endometrial pt a exclude ori confirma extinderea masei tumorale in afara cavitatii uterine)
Biopsia endometriala (este prelevata o probamucoasa uterina pt analizalaborator)
D&C (Dilatatie , chiuretaj – se pun sub anestezie , daca probabiopsie endometriala nu a fost suficienta pt concluzionarea unui diagnostic)
Ecografia transvaginala (permite medicului specialist sa determine starea , aspectul endometrului, sa confirme ori sa infirme existenta unei formatiuni tumorale)
Histeroscopia (permite medicului specialist sa vizualizeze interiorul cavitatii uterine , sa preleveze o probatesut endometrial)
Dupa confirmarea diagnosticuluicancer endometrial, medicul specialist va mai recomanda o serieinvestigatii pt a determina stadiuevolutie al afectiunii, prezenta , localizarea metastazelor (procedura denumita stadializare). Aceste investigatii includ: tomografie computerizata abdominala , pelvina, RMN abdominal , pelvian, radiografie toracica, pielografie intravenoasa (evalueaza functia renala), proctoscopia / sigmoidoscopia (vizualizeaza partea inferioara a intestinului gros), cistoscopia (vizulizarea inveriorului vezicii urinare , al uretrei).
Cancerul Pulmonar
Ati aflat un diagnostic si cautati un raspuns. Nu aveti în preajma un medic ori o asistenta.
Aceasta brosura va ofera un ghid în labirintul construit socul diagnosticarii, a
informatiilor ce trebuie decelate al tratamentului. Brosura nu are menirea a înlocui
discutia un medic.
Ce e cancerul pulmonar ?
Cancerul pulmonar definit reproducerea necontrolata a unor celule anormale, în
interiorul plamânilor, e o forma cancer destul agresiva si rapid evolutiva.
Celulele anormale, numite celule canceroase, se grupeaza formând ciorchine ori
excrescente numite tumora. Daca celulele canceroase se înmultesc în plamân, excrescenta
formata se numeste tumora pulmonara primara. Daca celulele canceroase se separa si
trec în sânge ori în circulatia limfatica, se pot fixa si creste în alte zone ale corpului (de
ex : în oase) si genereaza o tumora secundara ori metastaza.
Cancerul pulmonar e cel mai frecvent tip cancer din lume, incidenta maxima dupa
barbati, si pe locul doi dupa femei, dupa cancerul mamar. În România sunt diagnosticate
anual peste 10.000 cazuri noi si se estimeaza ca în orice moment o treime din pacientii
oncologi sufera ori dezvolta aceasta forma boala.
Fumatorii si fostii fumatori au un risc crescut a se îmbolnavi: statisticile sugereaza ca
peste 90% dintre persoanele diagnosticate cancer pulmonar au fost ori sunt fumatori
curenti. Nu e cazul sa va simtiti stigmatizat ori vinovat daca ati fost ori sunteti
fumator, pentru ca doar 15-20% dintre fumatori dezvolta cancer pulmonar. sunt
numerosi factori incriminanti care maresc riscul aparitie a bolii, ca : expunerea dupa un
fond chimic dupa locul munca ori în mediul în care traiesc - azbest, radon, arsenic,
produse petroliere, gaze esapament, fibre sintetice si multe altele. Se crede si ca o
dieta saraca în consum fructe si legume poate contribui dupa dezvoltarea cancerului.
Tipuri cancer pulmonar
sunt mai multe tipuri cancer pulmonar, insa , în general, se disting doua categorii:
- Cancer pulmonar celule mici (CPCM) predominant dupa circa 24% din cazuri
- Cancer pulmonar celule non-mici (CPCNM) predominant dupa circa 76% din
cazuri
Fiecare provine din diferite tipuri celule anormale.
Cancerul pulmonar celule mici e trei tipuri:
¾ carcinoame celule mici
¾ carcinoame celule mixte mici si mari
¾ carcinoame celule mici combinate Celule mici, rotunde, formeaza mase carnoase care obicei, se înmultesc necontrolat în
bronhii, bronhiole, alveole, în caile respiratorii mai largi ori în tesutul pulmonar. Acest
tip celula a cancerului pulmonar se reproduce si creste foarte repede. Se poate
raspândi în nodulii limfatici si/sau în alte organe ale corpului.
Raspunde bine dupa tratamentul chimioterapic. În cazuri rare, acest tip cancer
pulmonar poate fi îndepartat chirurgical. Cancerul pulmonar celule mici reapare
adesea dupa intervale scurte timp; se recomanda sa mergeti dupa controale regulate pentru a
descoperi dupa timp recurenta.
Cancerul pulmonar celule non-mici poate fi subdivizat în:
Adenocarcinomul – apare cel mai frecvent dupa femei si are tendinta a produce mase
de mucus/sputa în caile respiratorii mai mici. Aceasta tumora poate apare în cicatrici
vechi din tesutul pulmonar.
Carcinomul celule scuamoase (cunoscut si sub numele carcinom epidermoid) –
apare mai frecvent dupa barbati si dupa persoanele în vârsta ambele sexe si e cel mai
comun tip cancer. Apare ca o excrescenta neregulata celule ca perlele, o
structura solida. Este, regula, operabil.
Carcinomul celule mari nediferentiate – în acest tip cancer pulmonar tumora se
dezvolta ca o masa mare, moale, voluminoasa si poate sa apara în orice parte a
plamânului, obicei localizandu-se aproape centrul pieptului. Adesea
metastazeaza într-o faza timpurie.
Mai sunt o varietate alte tipuri, mai rare, cele mai comune fiind mezoteliomul si
tumora carcinoida.
Mezoteliomul: e asociat antecedente expunere dupa azbest fie direct, fie prin
persoane intermediare. În general afecteaza barbatii în vârsta, dezvoltarea cancerului
durând 35-40 ani dupa începutul expunerii. Celulele canceroase se situeaza obicei
în tesutul plamânului si produc lichid. Practicarea periodica a drenajelor îmbunatateste
respiratia.
Tratamentele cele mai eficiente – înca în cercetare – se fac în cadrul trialurilor clinice,
fiind o combinatie chimio- si/sau radioterapie.
Tumora carcinoida: e o tumora manifestata mai rar (1-2% din cazuri). Acest tip
afecteaza celulele neuroendocrine, al caror rol e producerea hormonilor - ex. glanda
tiroida. Se întâlneste mai des dupa persoanele tinere si se diagnosticheaza adesea înainte
aparitia simptomele care includ înrosire, diaree, probleme cardiace si ameteala. Operatia
combinata radio- si chimioterapie conduce dupa vindecare.
Aceasta brosura va ofera un ghid în labirintul construit socul diagnosticarii, a
informatiilor ce trebuie decelate al tratamentului. Brosura nu are menirea a înlocui
discutia un medic.
Ce e cancerul pulmonar ?
Cancerul pulmonar definit reproducerea necontrolata a unor celule anormale, în
interiorul plamânilor, e o forma cancer destul agresiva si rapid evolutiva.
Celulele anormale, numite celule canceroase, se grupeaza formând ciorchine ori
excrescente numite tumora. Daca celulele canceroase se înmultesc în plamân, excrescenta
formata se numeste tumora pulmonara primara. Daca celulele canceroase se separa si
trec în sânge ori în circulatia limfatica, se pot fixa si creste în alte zone ale corpului (de
ex : în oase) si genereaza o tumora secundara ori metastaza.
Cancerul pulmonar e cel mai frecvent tip cancer din lume, incidenta maxima dupa
barbati, si pe locul doi dupa femei, dupa cancerul mamar. În România sunt diagnosticate
anual peste 10.000 cazuri noi si se estimeaza ca în orice moment o treime din pacientii
oncologi sufera ori dezvolta aceasta forma boala.
Fumatorii si fostii fumatori au un risc crescut a se îmbolnavi: statisticile sugereaza ca
peste 90% dintre persoanele diagnosticate cancer pulmonar au fost ori sunt fumatori
curenti. Nu e cazul sa va simtiti stigmatizat ori vinovat daca ati fost ori sunteti
fumator, pentru ca doar 15-20% dintre fumatori dezvolta cancer pulmonar. sunt
numerosi factori incriminanti care maresc riscul aparitie a bolii, ca : expunerea dupa un
fond chimic dupa locul munca ori în mediul în care traiesc - azbest, radon, arsenic,
produse petroliere, gaze esapament, fibre sintetice si multe altele. Se crede si ca o
dieta saraca în consum fructe si legume poate contribui dupa dezvoltarea cancerului.
Tipuri cancer pulmonar
sunt mai multe tipuri cancer pulmonar, insa , în general, se disting doua categorii:
- Cancer pulmonar celule mici (CPCM) predominant dupa circa 24% din cazuri
- Cancer pulmonar celule non-mici (CPCNM) predominant dupa circa 76% din
cazuri
Fiecare provine din diferite tipuri celule anormale.
Cancerul pulmonar celule mici e trei tipuri:
¾ carcinoame celule mici
¾ carcinoame celule mixte mici si mari
¾ carcinoame celule mici combinate Celule mici, rotunde, formeaza mase carnoase care obicei, se înmultesc necontrolat în
bronhii, bronhiole, alveole, în caile respiratorii mai largi ori în tesutul pulmonar. Acest
tip celula a cancerului pulmonar se reproduce si creste foarte repede. Se poate
raspândi în nodulii limfatici si/sau în alte organe ale corpului.
Raspunde bine dupa tratamentul chimioterapic. În cazuri rare, acest tip cancer
pulmonar poate fi îndepartat chirurgical. Cancerul pulmonar celule mici reapare
adesea dupa intervale scurte timp; se recomanda sa mergeti dupa controale regulate pentru a
descoperi dupa timp recurenta.
Cancerul pulmonar celule non-mici poate fi subdivizat în:
Adenocarcinomul – apare cel mai frecvent dupa femei si are tendinta a produce mase
de mucus/sputa în caile respiratorii mai mici. Aceasta tumora poate apare în cicatrici
vechi din tesutul pulmonar.
Carcinomul celule scuamoase (cunoscut si sub numele carcinom epidermoid) –
apare mai frecvent dupa barbati si dupa persoanele în vârsta ambele sexe si e cel mai
comun tip cancer. Apare ca o excrescenta neregulata celule ca perlele, o
structura solida. Este, regula, operabil.
Carcinomul celule mari nediferentiate – în acest tip cancer pulmonar tumora se
dezvolta ca o masa mare, moale, voluminoasa si poate sa apara în orice parte a
plamânului, obicei localizandu-se aproape centrul pieptului. Adesea
metastazeaza într-o faza timpurie.
Mai sunt o varietate alte tipuri, mai rare, cele mai comune fiind mezoteliomul si
tumora carcinoida.
Mezoteliomul: e asociat antecedente expunere dupa azbest fie direct, fie prin
persoane intermediare. În general afecteaza barbatii în vârsta, dezvoltarea cancerului
durând 35-40 ani dupa începutul expunerii. Celulele canceroase se situeaza obicei
în tesutul plamânului si produc lichid. Practicarea periodica a drenajelor îmbunatateste
respiratia.
Tratamentele cele mai eficiente – înca în cercetare – se fac în cadrul trialurilor clinice,
fiind o combinatie chimio- si/sau radioterapie.
Tumora carcinoida: e o tumora manifestata mai rar (1-2% din cazuri). Acest tip
afecteaza celulele neuroendocrine, al caror rol e producerea hormonilor - ex. glanda
tiroida. Se întâlneste mai des dupa persoanele tinere si se diagnosticheaza adesea înainte
aparitia simptomele care includ înrosire, diaree, probleme cardiace si ameteala. Operatia
combinata radio- si chimioterapie conduce dupa vindecare.
Cancerul de col uterin
Ce este cancerul de col uterin?
Colul uterin sau cervix-ul este partea inferioara a uterului, cea care face legatura cu vaginul.
Cancerul este determinat de aparitia si inmultirea unor celule anormale la nivelul colului uterin, celule care si-au modificat structura si functiile. Cu cat aceste celule sunt mai diferite decat cele normale, cu atat exista mai mult posibilitatea de dezvoltare in viitor a cancerului de col uterin.
Din cele aproximativ 500.000 de cazuri noi de cancer de col uterin diagnosticate in fiecare an, aproape 30% se inregistreaza la femei cu varste cuprinse intre 15 si 44 de ani.
In majoritatea cazurilor acest lucru dureaza mai multi ani, dar uneori se poate intampla si in decurs de un an. Aceste modificari pot fi detectate prin teste de laborator Babes-Papanicolau inca din stadii initiale. Aceste teste pot stabili daca exista sau nu posibilitatea de aparitie a cancerului.
In Europa, la fiecare 20 min o femeie moare de cancer de col uterin. Romania se situeaza pe primul loc din Europa in ceea ce priveste mortalitatea datorata cancerului de col uterin, de 6,3 ori mai mult decat media tarilor din Uniunea Europeana.
In Romania se inregistreaza anual 3.000 de cazuri noi si un total de 40.000 de femei care au diagnosticul de CANCER DE COL UTERIN. In lume cancerul de col uterin se situeaza pe locul doi ca frecventa, cu aproximativ 500.000 de cazuri noi in fiecare an, ocupand in acelasi timp locul al treilea in ceea ce priveste mortalitatea cauzata de cancer la femei, dupa cancerul de san si cel pulmonar .
Afla cum poti sa previiCancerul mamar - Optiuni terapeutice
In prezent sunt diferite tipuri de tratament pentru pacientii cu cancer mamar.
La ora actuala se pot folosi diferite tipuri de tratament pentru pacientii cu cancer de san.
Pentru tratarea pacientilor cu cancer de san se folosesc doua abordari:
- tratamentul standard (tratamentul care se foloseste in mod curent) si noile tratamente care se afla in etapa de testare in studiile clinice. Inainte de a incepe tratamentul, pacientii au posibilitatea sa opteze intre tratamentul standard si noile tratamente prin includerea pacientilor in studiile clinice.
- tratamentul care e in etapa de testare in studiile clinice are ca scop imbunatatirea optiunilor terapeutice curente sau obtinerea informatiilor despre noile terapii pentru pacientii cu cancer. In cazul in care concluziile unui studiu clinic indica faptul ca tratamentul care a fost testat e mai eficient decat tratamentul standard, noul tratament poate inlocui tratamentul standard.
Studiile clinice sunt in desfasurare in diverse zone din tara. Informatii suplimentare despre studiile clinice pot fi obtinute de la medicii specialisti oncologi. Alegerea celui mai potrivit tip de tratament pentru pacient e o decizie care implica in mod normal atat pacientul si familia acestuia cat si echipa medicala.
Majoritatea pacientilor cu cancer de san au nevoie de interventie chirurgicala pentru indepartarea tesutului malign de la nivelul sanului. De asemenea, in timpul interventiei chirurgicale se pot extirpa si o parte sau toti ganglionii axilari de partea sanului afectat pentru a fi investigati la microscop in vederea depistarii celulelor maligne de la acest nivel.
Tratamentul chirurgical conservator al sanului inseamna o interventie chirurgicala in care e indepartat tesutul malign de la nivelul sanului insa fara a indeparta sanul in totalitate, incluzand urmatoarele tehnici:
-lumpectomie: inseamna interventia chirurgicala in care se indeparteaza tumora (o portiune de tesut) impreuna cu o zona mica de tesut normal din jurul ei -mastectomia partiala: inseamna interventia chirurgicala in care se indeparteaza o portiune din san impreuna cu o zona mica de tesut normal din jurul ei. Aceasta procedura se mai numeste si mastectomie segmentara.
Se delimiteaza prin linii punctate la nivelul sanului aria tumorii care urmeaza a fi indepartata si unele grupe de ganglioni limfatici care vor fi indepartati.
De asemenea, la pacientii tratati prin terapie chirurgicala conservatoare se indeparteaza si unii ganglioni axilari pentru biopsie. Aceasta metoda e numita disectia nodulului limfatic. Aceasta procedura se poate realiza in timpul interventiei chirurgicale conservatoare sau dupa aceasta. Disectia nodulului limfatic se realizeaza prin intermediul unei incizii separate.
La ora actuala se pot folosi diferite tipuri de tratament pentru pacientii cu cancer de san.
Pentru tratarea pacientilor cu cancer de san se folosesc doua abordari:
- tratamentul standard (tratamentul care se foloseste in mod curent) si noile tratamente care se afla in etapa de testare in studiile clinice. Inainte de a incepe tratamentul, pacientii au posibilitatea sa opteze intre tratamentul standard si noile tratamente prin includerea pacientilor in studiile clinice.
- tratamentul care e in etapa de testare in studiile clinice are ca scop imbunatatirea optiunilor terapeutice curente sau obtinerea informatiilor despre noile terapii pentru pacientii cu cancer. In cazul in care concluziile unui studiu clinic indica faptul ca tratamentul care a fost testat e mai eficient decat tratamentul standard, noul tratament poate inlocui tratamentul standard.
Studiile clinice sunt in desfasurare in diverse zone din tara. Informatii suplimentare despre studiile clinice pot fi obtinute de la medicii specialisti oncologi. Alegerea celui mai potrivit tip de tratament pentru pacient e o decizie care implica in mod normal atat pacientul si familia acestuia cat si echipa medicala.
Majoritatea pacientilor cu cancer de san au nevoie de interventie chirurgicala pentru indepartarea tesutului malign de la nivelul sanului. De asemenea, in timpul interventiei chirurgicale se pot extirpa si o parte sau toti ganglionii axilari de partea sanului afectat pentru a fi investigati la microscop in vederea depistarii celulelor maligne de la acest nivel.
Tratamentul chirurgical conservator al sanului inseamna o interventie chirurgicala in care e indepartat tesutul malign de la nivelul sanului insa fara a indeparta sanul in totalitate, incluzand urmatoarele tehnici:
-lumpectomie: inseamna interventia chirurgicala in care se indeparteaza tumora (o portiune de tesut) impreuna cu o zona mica de tesut normal din jurul ei -mastectomia partiala: inseamna interventia chirurgicala in care se indeparteaza o portiune din san impreuna cu o zona mica de tesut normal din jurul ei. Aceasta procedura se mai numeste si mastectomie segmentara.
Se delimiteaza prin linii punctate la nivelul sanului aria tumorii care urmeaza a fi indepartata si unele grupe de ganglioni limfatici care vor fi indepartati.
De asemenea, la pacientii tratati prin terapie chirurgicala conservatoare se indeparteaza si unii ganglioni axilari pentru biopsie. Aceasta metoda e numita disectia nodulului limfatic. Aceasta procedura se poate realiza in timpul interventiei chirurgicale conservatoare sau dupa aceasta. Disectia nodulului limfatic se realizeaza prin intermediul unei incizii separate.
Mastectomia totala
Reprezinta metoda chirurgicala prin care se indeparteaza intreaga glanda mamara care contine tumora canceroasa. Aceasta metoda se mai numeste si mastectomie simpla. Unii dintre ganglionii limfatici axilari sunt indepartati pentru biopsie in timpul interventiei chirurgicale sau dupa.
Indepartarea ganglionilor axilari se realizeaza prin intermediul unei incizii separate. Se delimiteaza prin linii punctate aria intregului san care va fi indepartat. De asemenea, unii ganglioni limfatici pot fi indepartati
Reprezinta metoda chirurgicala prin care se indeparteaza intreaga glanda mamara care contine tumora canceroasa. Aceasta metoda se mai numeste si mastectomie simpla. Unii dintre ganglionii limfatici axilari sunt indepartati pentru biopsie in timpul interventiei chirurgicale sau dupa.
Indepartarea ganglionilor axilari se realizeaza prin intermediul unei incizii separate. Se delimiteaza prin linii punctate aria intregului san care va fi indepartat. De asemenea, unii ganglioni limfatici pot fi indepartati
Mastectomia radicala modificata
Este o interventie chirurgicala prin care se indeparteaza intreaga glanda mamara care contine tumora canceroasa, o mare parte dintre ganglionii limfatici axilari, tesutul ce captuseste muschii toracelui si uneori se extirpa si o parte din peretele muscular al toracelui
-mastectomia radicala modificata: se delimiteaza prin linii punctate aria intregului san si ganglionii limfatici care vor fi indepartati. De asemenea, o parte din peretele muscular al toracelui poate fi indepartat
-mastectomia radicala: este o metoda chirurgicala prin care se indeparteaza intreaga glanda mamara care contine tumora canceroasa, peretele muscular al toracelui de sub san si toti ganglionii limfatici axilari. Uneori, aceasta procedura este numita mastectomia radicala Halsted.
Cu toate ca, in urma interventiei chirurgicale este indepartata intreaga tumora pe care medicul o observa in timpul interventiei, pacientul va avea nevoie de radioterapie, chimioterapie sau terapie hormonala dupa interventia chirurgicala cu scopul de a distruge celulele canceroase care au ramas. Terapia administrata dupa interventia chirurgicala cu scopul de a creste sansa vindecarii este numita terapie adjuvanta.
In cazul pacientelor cu mastectomie se ia in discutie reconstructia sanului (interventia chirugicala de reconstituire a formei sanului dupa mastectomie). Reconstituirea sanului poate fi facuta in acelasi timp cu mastectomia sau ulterior. Aceasta poate fi facuta prin implant de tesut propriu sau folosind implante pline cu solutii saline sau cu gel de silicon. Unele organizatii medicale recomanda folosirea implantelor cu gel de silicon doar in studiile clinice.
Radioterapia
Radioterapia este o optiune terapeutica pentru cancer prin care se utilizeaza radiatii X de intensitate crescuta sau alte tipuri de radiatii pentru distrugerea celulelor canceroase. Exista doua tipuri de radioterapie. Radioterapia externa utilizeaza un aparat din afara organismului pentru a genera raze X care sa fie directionate catre zona unde este localizata tumora. Radioterapia interna utilizeaza substante radioactive incapsulate in ace, capsule, sarme sau catetere care sunt plasate in interiorul sau in apropierea cancerului. Tipul de radioterapie folosita depinde de stadiul si tipul cancerului ce trebuie tratat.
Chimioterapia
Chimioterapia utilizeaza medicamente care opresc cresterea celulelor canceroase, atat prin distrugerea acestora cat si prin oprirea divizarii (inmultirii). Chimioterapia sistemica se administreaza pe cale orala sau prin injectare in vena sau in muschi, medicamentele ajung astfel in circulatia sangvina si distrug celulele canceroase din intreg organismul. Cand chimioterapia este plasata direct in maduva spinarii, intr-un organ, in interiorul abdomenului, medicamentele actioneaza in special pe celulele canceroase din acea zona (chimioterapie regionala). Modul de administrare si tipul chimioterapiei folosite, depinde de stadiul si tipul tumorii care trebuie tratata.
Terapia hormonala
Terapia hormonala este un tratament anticanceros care indeparteaza hormonii sau blocheaza actiunea acestora, oprind astfel cresterea celulelor canceroase. Hormonii sunt substantele produse in organism de catre glandele endocrine si eliberati direct in circulatia sangvina. Prezenta unor hormoni poate determina cresterea anumitor tipuri de tumori.
In cazul in care investigatiile arata prezenta celulelor canceroase in locurile unde anumiti hormoni se ataseaza de celule pentru producerea efectului (la nivelul receptorului hormonal), medicamentele, tratamentul chirurgical sau radioterapia sunt utilizate pentru a reduce productia de hormoni sau pentru a bloca actiunea lor locala.
Terapia hormonala cu tamoxifen se recomanda adesea pacientilor cu cancer de san in stadiile incipiente si celor cu metastaze (cancerul s-a raspandit si in alte parti ale organismului). Terapia hormonala cu tamoxifen sau cu estrogeni actioneaza pe toate celulele organismului si poate creste riscul de a dezvolta cancer endometrial. La pacientele care primesc terapie cu tamoxifen se recomanda examinarea anuala a pelvisului pentru a depista precoce semnele de cancer. Orice metroragie (sangerare in afara ciclului menstrual) trebuie adusa la cunostinta medicului curant cat mai curand posibil.
Este o interventie chirurgicala prin care se indeparteaza intreaga glanda mamara care contine tumora canceroasa, o mare parte dintre ganglionii limfatici axilari, tesutul ce captuseste muschii toracelui si uneori se extirpa si o parte din peretele muscular al toracelui
-mastectomia radicala modificata: se delimiteaza prin linii punctate aria intregului san si ganglionii limfatici care vor fi indepartati. De asemenea, o parte din peretele muscular al toracelui poate fi indepartat
-mastectomia radicala: este o metoda chirurgicala prin care se indeparteaza intreaga glanda mamara care contine tumora canceroasa, peretele muscular al toracelui de sub san si toti ganglionii limfatici axilari. Uneori, aceasta procedura este numita mastectomia radicala Halsted.
Cu toate ca, in urma interventiei chirurgicale este indepartata intreaga tumora pe care medicul o observa in timpul interventiei, pacientul va avea nevoie de radioterapie, chimioterapie sau terapie hormonala dupa interventia chirurgicala cu scopul de a distruge celulele canceroase care au ramas. Terapia administrata dupa interventia chirurgicala cu scopul de a creste sansa vindecarii este numita terapie adjuvanta.
In cazul pacientelor cu mastectomie se ia in discutie reconstructia sanului (interventia chirugicala de reconstituire a formei sanului dupa mastectomie). Reconstituirea sanului poate fi facuta in acelasi timp cu mastectomia sau ulterior. Aceasta poate fi facuta prin implant de tesut propriu sau folosind implante pline cu solutii saline sau cu gel de silicon. Unele organizatii medicale recomanda folosirea implantelor cu gel de silicon doar in studiile clinice.
Radioterapia
Radioterapia este o optiune terapeutica pentru cancer prin care se utilizeaza radiatii X de intensitate crescuta sau alte tipuri de radiatii pentru distrugerea celulelor canceroase. Exista doua tipuri de radioterapie. Radioterapia externa utilizeaza un aparat din afara organismului pentru a genera raze X care sa fie directionate catre zona unde este localizata tumora. Radioterapia interna utilizeaza substante radioactive incapsulate in ace, capsule, sarme sau catetere care sunt plasate in interiorul sau in apropierea cancerului. Tipul de radioterapie folosita depinde de stadiul si tipul cancerului ce trebuie tratat.
Chimioterapia
Chimioterapia utilizeaza medicamente care opresc cresterea celulelor canceroase, atat prin distrugerea acestora cat si prin oprirea divizarii (inmultirii). Chimioterapia sistemica se administreaza pe cale orala sau prin injectare in vena sau in muschi, medicamentele ajung astfel in circulatia sangvina si distrug celulele canceroase din intreg organismul. Cand chimioterapia este plasata direct in maduva spinarii, intr-un organ, in interiorul abdomenului, medicamentele actioneaza in special pe celulele canceroase din acea zona (chimioterapie regionala). Modul de administrare si tipul chimioterapiei folosite, depinde de stadiul si tipul tumorii care trebuie tratata.
Terapia hormonala
Terapia hormonala este un tratament anticanceros care indeparteaza hormonii sau blocheaza actiunea acestora, oprind astfel cresterea celulelor canceroase. Hormonii sunt substantele produse in organism de catre glandele endocrine si eliberati direct in circulatia sangvina. Prezenta unor hormoni poate determina cresterea anumitor tipuri de tumori.
In cazul in care investigatiile arata prezenta celulelor canceroase in locurile unde anumiti hormoni se ataseaza de celule pentru producerea efectului (la nivelul receptorului hormonal), medicamentele, tratamentul chirurgical sau radioterapia sunt utilizate pentru a reduce productia de hormoni sau pentru a bloca actiunea lor locala.
Terapia hormonala cu tamoxifen se recomanda adesea pacientilor cu cancer de san in stadiile incipiente si celor cu metastaze (cancerul s-a raspandit si in alte parti ale organismului). Terapia hormonala cu tamoxifen sau cu estrogeni actioneaza pe toate celulele organismului si poate creste riscul de a dezvolta cancer endometrial. La pacientele care primesc terapie cu tamoxifen se recomanda examinarea anuala a pelvisului pentru a depista precoce semnele de cancer. Orice metroragie (sangerare in afara ciclului menstrual) trebuie adusa la cunostinta medicului curant cat mai curand posibil.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)